Tinerii actori bucureşteni, cu Sergentul Toomey în frunte, interpretat de Tudor Chirilă, au prezentat un spectacol care „a prins” din plin la publicul din Suceava
Sub ochiul vigilent al regizoarei Iarina Demian, mama lui Tudor Chirilă, şapte tineri au devenit soldaţi, cu stagiul militar încheiat şi apţi pentru lupta cu viaţa, pe frontul de la Suceava
Şi-au dat testul de maturitate la Suceava. Şapte tineri actori, cu veteranul Tudor Chirilă – cap de listă – au venit la Suceava pentru a prezenta piesa „Biloxi Blues”, de Neil Simon, în regia Iarinei Demian. Un spectacol la care s-a râs aproape două ore. Publicul sucevean din sala Casei de Cultură s-a amuzat şi a aplaudat fiecare replică „de cazarmă”. Povestea „Biloxi Blues” începe într-o bază militară din Statele Unite. Un adolescent din New York, pe nume Eugene M. Jerome, se înrolează în armata Statelor Unite în ultimul an al celui de-al doilea război mondial. Eugene este trimis la o bază din Biloxi – Mississippi, unde trebuie să convieţuiască cu alţi soldaţi, care au temperamente şi personalităţi diferite, vieţi şi experienţe diferite, idei şi concepţii ascunse. Jerome, interpretat de actorul Paul Ipate, trebuie să suporte capriciile unui sergentului Toomey, interpretat de Tudor Chirilă. Şase recruţi învaţă să se asculte unii pe alţii, să se descopere, să comunice, dar să facă faţă şi sergentului Toomey. Paul Ipate, Bogdan Cotleţ (Arnold Epstein), Constantin Diţă (Roy Selridge), Dan Rădulescu (Donald Carney), Andrei Vizitiu (James Hennessey), Radu Iacoban (Joseph Wykowski) şi Todor Chirilă sunt actorii care s-au înrolat în armată, personaje care nu sunt numai bune sau numai rele, au slăbiciuni, ezitări, au nelinişti, fac greşeli, sunt, într-un cuvânt, fiinţe umane. Sergent Toomey este şi el umanizat prin idealul lui de a deveni cel mai bun sergent din baza militară unde a fost trimis. Altfel spus, idealul soldatului perfect cere sacrificii, de aceea Toomey este când blând, când dur cu subalternii, sau amândouă în acelaşi timp. Şase soldaţi care au pornit într-o călătorie înapoi în timp, în perioada anului 1943, când fiecare recrut, cu valiza de lemn sau raniţa în spinare şi multe visuri, se lovea de cruda realitate: orele de instrucţie, flotările obositoare de la miezul nopţii, mâncarea proastă, vocabularul dur.
Acestor personaje masculine li se alătură şi două tinere actriţe, Ioana Barbu, care a interpretat personajul Daisy Hannigan, primul ei rol pe o scenă de spectacol, şi Caroline Gombe, în rolul Rowenei, prostituata care i-a îndeplinit o dorinţă lui Eugene – pierderea virginităţii.
„Valorile care se desprind din Biloxi Blues: onoare, datorie, disciplină, curaj”
Iarina Demian, regizoarea spectacolului, a fost, în primul rând, spectatorul cu ochiul vigilent care şi-a ocupat cuminte un loc în sala de spectacol, în rândul al doilea de la scenă, şi a aplaudat de fiecare dată când evoluţia actorilor o meritau. Şi, Slavă Domnului, au fost multe astfel de momente!
„Biloxi Blues” a fost un spectacol sensibil, o poveste adevărată, emoţionantă, interpretat cu multă dăruire de tinerii actori bucureşteni. Şapte actori care deşi nu au făcut armata, au fost puşi faţă-n faţă cu tot atâtea personaje care fac armata şi care, după cum spune regizoarea Iarina Demian, „le răstoarnă sau le confirmă adevărurile despre viaţă. Din acest moment îi declar pe toţi soldaţi, cu stagiul militar încheiat şi apţi pentru luptă, în special pentru lupta cu viaţa”. Tudor Chirilă a spus despre textul scris de Neil Simon că este „senzaţional”, iar colegii săi formează „o echipă minunată”. „Iarina Demian este însă LECŢIA pe care noi toţi am primit-o odată cu această producţie. O lecţie echivalentă cu valorile care se desprind din Biloxi Blues: onoare, datorie, disciplină, curaj”, a mai completat Tudor Chirilă. La sfârşitul piesei, toţi spectatorii s-au ridicat în picioare şi au aplaudat la scenă deschisă evoluţia celor nouă actori, sub bagheta magică a regizoarei Iarina Demian. După spectacol, o parte dintre suceveni şi-au dat întâlnire cu protagoniştii spectacolului „Biloxi Blues”, în Clubul „Arena”.
